IA O PAUZA!!!
Gandeste pozitiv. Da, stiu ca ai mai auzit asta insa MERGE!!! Nu te mai gandi la cat de necajit esti, la cat de rau iti merge. In schimb gandeste-te la ce ai putea sa faci ca sa schimbi situatia ta actuala.
Incearca sa realizezi ce s-a intamplat de fapt. De ce esti in situatia asta. Este foarte important sa ajungi sa tratezi cauza nu efectul. Cand ai intrat pe pagina asta, ai cautat remediu pentru efect.
Cauza este cea care trebuie reparata.
Spre exemplu, cand erai copil te-ai dat in leagan si ai cazut. Acum iti este frica de leagane. Nu rezolvi nimic daca nu mai intri in parcuri. In schimb, poti sa intelegi care este problema, sa realizezi ca ce s-a intamplat atunci a fost doar un moment nefericit si sa treci peste el. Sa-l depasesti.
Depaseste-ti fricile si nu te lasa depasit de situatie. Este important sa constientizezi ca ceea ce se intampla acum este doar trecator si trebuie sa faci astfel incat sa-ti fie bine.
"Bine, bine, dar cum?"
In primul si in primul rand, nu mai cauta raspunsuri si teorii, treci la practica. Comunica, vorbeste, fii o persoana sociabila. Chiar daca pare mai greu, chiar daca ai anumite complexe, este suficient sa intinzi tu prima oara mana ca sa fii atins de altii.
Ai mai multe optiuni pentru a socializa. Poti incerca Internetul spre exemplu. Sunt sute sau chiar mii de site-uri care te pun in legatura cu oameni ca si tine, care nu au nimic in plus sau in minus. Sunt oameni. Poti comunica acolo.
Poti incerca sa te duci in locuri in care sa cunosti oameni cu aceeasi pasiune ca si tine. Exemple: cursuri de dans, workshop-uri, cluburi pe anumite teme, forumuri care au intalniri periodice cum sunt cele pentru pasionatii de automobile. Trebuie doar sa incerci.
Nu ai un hobby? Nici o problema. Poti incerca sa-ti gasesti unul sau sa socializezi in alt fel.
Conteaza foarte mult sa comunici. Sa stai si sa plangi, sa mananci in nestire si sa bei nu te ajuta cu nimic.
Fruntea sus, zambeste, fii tu insuti/insati. Esti special/speciala. Si tu stii asta, stiai asta cand nu erai o persoana singura. De ce s-a schimbat acum?
Ai incredere in tine si in Dumnezeu. El oricum este mereu cu tine, chiar daca nu-L vezi, nu-L auzi si nu-L simti intotdeauna. Este acolo.
Ca sa nu mai fii singur fa tu primul pas. Restul vor veni de la sine. Sunt milioane de oameni singuri pe lumea asta care asteapta. Nu fii la fel. Pentru ca daca tu intinzi o mana, si altcineva se va putea bucura si va putea scapa de singuratate.
Ti se pare ca ai vrea sa stai de vorba cu mine? Crezi ca te pot ajuta sa intelegi anumite lucruri. Scrie-mi. Putem comunica. Uite, iti intind eu primul mana.
Dumnezeu sa te binecuvanteze cititorule.
Articol actualizat pe 21 decembrie 2010
mi-a facut foarte bine sa-ti citesc articolul mai ales ca ma aflu intr-o perioada destul de urata...multumesc!
RăspundețiȘtergeree super ceea ce zici, dar in teorie e usor , practic e mai greu!
RăspundețiȘtergereMa bucur ca iti place si sper ca ti-a fost de folos macar in teorie, asa cum spui. Totusi, trebuie sa stii ca de la teorie la practica este doar un mic pas pe care tu trebuie sa il faci. Nimeni nu se poate lupta pentru tine in totalitate, ci doar sa-ti fie alaturi. Daca simti ca vorbele mele au miscat ceva in tine, incearca sa aplici, putin cate putin ce am scris si vezi daca iese:)
RăspundețiȘtergeree foarte greu...sfaturi sunt usor de dat.numai cine nu a trecut si trece prin asa ceva, nu intelege.eu traiesc pe propria-mi piele aceasta experienta trista si dura.la ce sa mai sper cand toate relatiile mele au esuat lametabil si peste cateva zile implinesc 39 de ani?cand si cu cine sa-mi mai construiesc o relatie, cand sa mai fac un copil?
RăspundețiȘtergereasa este.e dureros.asta simt si eu.aceste suferinte nu.mi dau pace.nu ma simt deloc bine.
ȘtergereIn primul rand este bine ca inca speri. Asta te va duce in cele din urma spre implinirea visului tau. In al doilea rand, cred ca ar trebui sa discutam mai pe larg problema ta si cea mai usoara varianta ar fi pe messenger. Id-ul este arckadii. Daca simti ca ti-ar face bine sa stam de vorba, adauga-ma in lista si discutam. Daca nu, as vrea sa intelegi ca ceea ce am scris este doar o colectie mica de sfaturi de bun simt si nimic mai mult. Fiecare dintre noi este stapanul propriei situatii. Este important sa te analizezi cu atentie si sa incerci sa vezi unde este problema cu adevarat si ce trebuie sa schimbi. Astept sa-mi scrii. Am cateva lucruri sa-ti spun. Pana atunci, numai bine.
RăspundețiȘtergereDomnule ati dat niste sfaturi dar singuratatea prin care trec este prea mare. Am doar 18 ani si simt k nu mai pot continua. La scoala toti ma urasc, prieteni nu am, acasa familia ma uraste,etc.Singuratea m-a impins in depresii nervoase (iau pastile dar simt k nu isi fac efectul).Intr-un cuvant ma doare faptul k traiesc, in fiecare secunda, in fiecare minut,...Mi-am pierdut deja puterea de a mai spera. Mi-e teama pt c este mai rau. AJUTOR!!!!
RăspundețiȘtergereRepet ce spuneam mai sus. Daca ai nevoie de ajutorul meu, intra sa vorbesti cu mine direct. Nu te costa nimic, nu iti cer nimic. Te voi invata ce sa faci asa cum stiu eu mai bine.
RăspundețiȘtergereID-ul este: arckadii
Buna ziua,
ȘtergereAm gasit acest articol,desi este din 2011 ma gandesc ca poate sunteti inca "acolo".
Da, inca ma ocup de acest site. Daca doriti sa discutam va invit cu drag sa imi scrieti pe messenger. ID: arckadii
ȘtergerePrima mea reactie a fost:ce frumos...cuvinte simple spuse intr-un mod armonios. Cu rabdare si credinta putem trece peste multe,mai greu pt ca traim intr-o societate dura,superficiala.
RăspundețiȘtergeresalut am citit si eu ce ai scris ai mare dreptate si eu sunt momentan in aceasta situatie si e greu am renuntat la prieteni pentru ca numai la greu apelau la mine vroiau sa profite si incet incet am icneput sa ma despart de lume pentru ca am vazut ca sunt niste daunatori pentru mine simt ca strig dupa ajutor intrun abis infinit si ca nimeni nu ma aude mi-e greu dar cum sa trec un loc de munca decent e greu de gasit doar sclav iti poti gasi oameni care sa te sustina aproape delok in afara familiei care nici ea nu e prea interesata de starea tah:(sper sa pot trece peste asta si le doresc tuturor sa reuseasca sa treaca cat mai repede si sa ajunga sa zambeasca si sa fie fericiti cat mai mult posibil si dak ma va ajuta si pe mn acel dzeu care face bine atunci poate voi putea sa ma alatur si eu celor care traiesc viatza in libertate nu in captivitate sufleteasca:(
RăspundețiȘtergereCel mai important lucru este sa nu-ti pierzi speranta si sa te straduiesti sa reusesti ceea ce iti propui. Nu zice nimeni ca este usor, dar iti garantez ca nu este imposibil. Viata este cu atat mai grea cu cat o privesti in sensul asta. Daca reusesti (si reusesti daca incerci) sa privesti lucrurile mai optimist, vei putea sa treci mult mai usor si mai repede peste probleme.
RăspundețiȘtergeree foarte greu sa te simti a nimanui persoana cacre ma facea sa ma simt shi eu iubita shi nu ma simteam singura a decedat shi nu pot sa ma apropi de parinti mei shi de prieteni va rog ajutatima
RăspundețiȘtergereAm ramas singur, dupa multi ani de casnicie, sotia a deschis divort si a plecat cu copilul la o sora de a ei, ne mai vedem ne mai auzim dar am ramas singur in casa , nu reusesc sa ma obisnuiesc singuratatea ma apasa, cel mai mult, trec prin momente de plansm apoi imi revin, mai vorbesc cu un prieten dar toti au problemele lor si nu vreau sa par pisalog cu problema mea..nu reusesc sa ies din singuratate m-am izolat , doar servici casa si baiatul meu mai vine pe la mine, eu inca mai sper la impacare cu sotia cu toate ca a trecut ceva timp de cand nu mai locuim impreuna..cum sa fac ce ma sfatuiti, am avut si momente de ...aproape depresie...dar am trecut am reusit dar mi-e teama sa nu cedez psihic
RăspundețiȘtergerenu cred ca ti-ai dori sa te impaci cu fosta pt ca la un moment dat singuratatea in doi e mai distrugatoare...iar numai prezenta celuilalt nu o sa te ajute cu nimic decat a-ti dorii sa fii din nou singur ,e dureros dar acesta e adevarul prin care am trecut si eu...mergi mai departe,mergi inainte fara sa privesti innapoi..ce e rezervat a fi al fiecariua va fi la un moment dat...eu inca mai astept si am incredere..sa fii tare...
ȘtergereIn primul rand, nu esti singur! Te ai pe tine insuti si il ai pe Dumnezeu alaturi mereu.
RăspundețiȘtergereIn al doilea rand, copilul tau este lumina si bucuria sufletului tau. Fii fericit ca ai reusit sa aduci pe pamant o mica minune si bucura-te de clipele cu el. Presupun ca este inca mic si este in formare. Asigura-te ca il pui pe o cale buna si corecta si ca nu va simti divortul vostru mai rau decat este nevoie. Fii acolo pentru el cand are nevoie.
In al treilea rand, analizeaza bine situatia. Din moment ce ati ajuns la divort, esti sigur ca relatia voastra era cel mai potrivit lucru pentru tine? Nu te gandi la altcineva cand iti pui intrebarea asta. Gandeste-te la tine. Era chiar ok ce se intampla intre voi?
Cel mai mare rau ti-l faci singur in momentul de fata nepermitandu-ti sa traiesti. Fii liber, exploreaza, bucura-te de viata. Fa lucrurile care iti plac si care iti placeau si inainte de casatorie cand "erai singur". Tu ai ramas acelasi om, doar circumstantele s-au schimbat. Poti iesi in oras mai des. Du-te la o piesa de teatru, la un film...la biliard cu prietenii...fa orice iti face placere. Traieste. Asta este important. In momentul asta trebuie sa treci prin suferinta acceptand-o asa cum este si mergand inainte. Se va diminua in timp si cu atat mai repede cu cat vei permite tu acest lucru. Tu esti stapan pe corpul, mintea si sufletul tau. Tu esti cel care decide cat timp aloci acestei suferinte si daca merita.
Incearca sa privesti lucrurile asa.
Iti stau la dispozitie si pe messenger la id: arckadii daca te ajuta sa vorbesti "live" cu cineva.
Numai bine,
Ark
"e foarte greu sa te simti a nimanui persoana cacre ma facea sa ma simt shi eu iubita shi nu ma simteam singura a decedat shi nu pot sa ma apropi de parinti mei shi de prieteni va rog ajutatima'
RăspundețiȘtergereRASPUNS:
Esti inca o persoana deosebita si iubita chiar daca nu ti se mai spune lucrul asta zilnic. Dumnezeu te iubeste si cel pe care l-ai pierdut la fel, doar ca din alt plan al existentei. Tu trebuie sa iti continui viata si sa incerci sa ajungi intr-o stare de echilibru cu tine insati. Incearca sa te linistesti si sa reiei relatiile cu ceilalti incet incet. Fa-le cate o vizita, da un telefon, scrie-le. La inceput va fi mai greu poate, dar vei reusi sa reiei legaturile daca incerci.
Asta este si ideea, incearca. Treci prin problema ta si mergi mai departe. Este cel mai bun lucru de facut in situatia ta.
Astept sa-mi mai scrii, daca te ajuta!
Numai bine,
Ark
Iti multumesc in numele tuturor care au putut gusta din lectiile tale esti un trimis de lui Dumnezeu cu o gandire diferita si in primul rand egala crede-ma cati spun din inima chiar ai ajutat o inima zdrobita sa zambeasca din nou sa iti dea Domnul nostru linistea ce multi o cauta si sa ai parte de fericire si in cele mai rele situatii sa-ti dea Domnul sanatate. Fii Binecuvantat
RăspundețiȘtergeresi eu am mari probleme cu singuratatea,practic nu sunt bagata in seama,ma simt ca o elguma uneori si simt ca sunt doar un nimik ptr ceilalti,defapt is fericiti cu totii sa nu ma vada altfel nu-mi pot explica,ii asa de rau.
RăspundețiȘtergereSinguratatea... a devenit cosmarul vietii mele. In ultimii 3 ani, de cand relatia mea s-a terminat, dupa 8 ani de convietuire, totul s-a prabusit in jurul meu. Tot ce imi imaginasem despre viata era in jurul lui, tot viitorul meu, al nostru, era planuit avandu-l pe el in plan central si ... dintr-o data totul s-a naruit. M-am trezit singura fara sa stiu ce am de facut.
RăspundețiȘtergereMi se spune ca sunt o persoana puternica, optimista, toti prietenii se bazeaza pe mine cand au o problema pentru ca stiu ca la mine vor gasi ascultare si indrumare. Cand le spun ca ma simt singura si pirduta, nu stiu cum sa reactioneze, parca nici nu ma iau in serios pentru ca ei ma stiu altfel, si sincera sa fiu nici nu pot sa ma destainui prea mult pentru ca daca ma vad pe mine atat de pierduta vor crede despre ei ca nu mai au nicio sansa, in conditiile in care chiar si eu mi-am pierdut speranta.
La baza, sunt o fiinta vesela, imi place sa vorbesc sa socializez, dar cu cine? cand vin acasa este liniste. Nu are cine sa intrebe cum ti-a mers astazi? Ce facem in weekend, in concediu? Am ajuns sa prefer sa stau la serviciu, decat sa vin acasa. Weekend-urile sunt dureroase pentru ca sunt atat de linistite si imi par atat de lungi. Am renuntat si sa mai gatesc, sa fac prajituri, lucruri care imi placeau inainte, dar acum nu mai are cine sa le guste, cine sa se bucure de ele si imi produc mai multa durere decat bucurie.
Stiu ca trebuie sa trag de mine si sa ies din starea asta, si am reusit de cateva ori, sau poate am trisat si doar m-am mintit ca am reusit, dar se aproprie aniversarea mea, voi face 30 de ani in curand, si sunt singura. Vin sarbatorile si sunt din nou singura. Voi fi din nou la mila prietenilor care ma vor invita pe la ei si eu ma voi intrista pentru ca toti vor avea pe cineva, vor avea cu cine sa ciocneasca la 12 noaptea de revelion iar eu...
Am ajuns sa cred ca viata mea merge pur si simplu din inertie. Imi e teama sa mai sper sa nu fiu din nou dejamagita. Imi e teama sa imi mai fac planuri pur si simplu iau fiecare zi asa cum vine si din pacate fiecare zi imi aduce acelasi lucru .. SINGURATATE! Nu stiu ce sa mai fac, si chiar mi-a pierdut orice speranta.
Hai sa vorbim pe messenger. E mai usor. Id-ul este arckadii. Incearca sa fii optimista. Astept sa-mi scrii acolo.
RăspundețiȘtergereArk
Singuratatea a venit in viata mea pe neasteptate dupa zece ani de relatie a fost ca o lovitura a lui Tyson din care nu nici dupa opt ani nu pot sa imi revin,asa e cum spui tu am ajuns sa stau mai mult la servici sa ma plimb pe strazi cel mai greu e cind vin sarbatorile sau cand ajungi acasa si e pustiu,prietenii....... te intalnesti cu ei dar intrun final pleaca la familia lor si tu tot singur ramai e greu doar cine a trecut prin asta poate sa inteleaga dar am un sfat nu incetati sa sperati nu va dati batuti luptati cu voi si veti invinge
RăspundețiȘtergereasa este ai perfecta dreptate,este foarte greu sa treci prin asa ceva
RăspundețiȘtergereCitesc mesajele de mai sus si ma regasesc foarte mult in ele.Nu le-am citit doar o singura data, ci de mai multe ori, si de fiecare data cu si mai multa atentie.Nu trebuie sa ma pun in pielea celor care isi plang singuratatea ptr ca si eu sunt singura.Este trist sa citesti ca sunt atat de multe persoane care ca si tine detesta week-endurile. Este trist sa citesti cum atat de multe persoane "se imbata cu apa rece" dorindu-si sa fie la servici unde pot socializa cu colegi/clienti. Dar cat de incorecta este aceasta abordare.Anii trec, tineretea trece si ne intrebam unde am gresit! Ne intrebam de ce suntem singuri si nefericiti! Ce am putea face sa intram in randul celor care ne privesc de cele mai multe ori cu invidie! De ce invidie? Pentru ca un procent foarte mare din cei "cuplati" (indiferent daca sunt casatoriti sau au doar o relatie) nu stiu sa aprecieze ce au langa ei...nu stiu cat de importanta este comunicarea si se afunda pe zi ce trece si mai mult in rutina aruncandu-ne asa in treacat cate un "ferice de tine"!
RăspundețiȘtergereSinguratatea este o problema care macina extrem de multi oameni. Sper ca macar citind randurile scrise de mine, si cu timpul, experientele pozitive ale celorlalti (cand si daca vor fi), sa reusesti sa treci mai usor peste perioadele grele.
ȘtergereRepet inca o data invitatia de a comunica si prin intermediul messenger-ului daca ai nevoie.
Doamne ajuta!
nu cred ca egzista boala mai grea de-cit...singuratatea,
RăspundețiȘtergereacum de sarbatori ie foarte trist sa nai pe cineva drag sa fi singur.
RăspundețiȘtergeream 45 ani...ce sa mai astept de la viitor?copii cresc si vor pleca pe drumul lor si eu ,eu ce voi face?sunt divortata si jurata ca nu ma mai intorc in trecut dar viitorul meu ce-mi va rezerva..numai dumnezeu stie dar probabil ca nu am ajuns la coada care stau,la confesiuni in fata lui dumnezeu...mai am de asteptat se vede treaba ca e coada ca pe vremea lui raposatu.stam de vorba cu dumnezeu dar nu8 ne aude,nu ne mai auzim nici pe noi...nu ne ramane decat sa socializam cu persoane necunoscute care,sa ma ierte dumnezeu dar nu stim ce se ascunde in spatele lor...cum putem avea incredere cand eu am trait 10 ani langa un om pe care nu l-am cunoscut...
RăspundețiȘtergereMăi, voi în afară de povești nu știți altceva ce să faceți? Sunt curios să văd pe cineva care spune că se oferă să scape pe oricine de singurătate.
RăspundețiȘtergereOameni buni care sunteți atât de singuri eu nu înțeleg ceva: noi toți ne plângem cât de singuri ne simțim. De ce nu ne strângem câțiva de pe astfel de site-uri și să legăm prietenii, să ne alinăm singurătatea? Fiecare din noi nu a reușit să găsească perechea cu care să își aline singurătatea. Dar asta nu înseamnă că ar trebui să renunțăm la ideea de a ne face prieteni, de a ne face un grup care să petreacă împreună. E perioada asta de sărbători: Crăciunul și Anul Nou. Și poate mulți dintre noi își va petrece timpul singur plângându-și de milă. Nu ar fi mai bine în loc de asta să ne strângem câțiva din aceștia singuri și să petrecem aceste perioade împreună?
RăspundețiȘtergereNu stiu dac mai e valabila ideea dumneavoastra mai ales ca e un an de la postare.Ar fi ideal sa puteti aduna cateva persoane care sunt singure de sarbatori.Daca organizati ceva de genul asta m0as alatura si eu grupului :)
ȘtergereO idee frumoasa pe care o sustin. In viitor sper sa pot organiza chiar eu ceva in acest sens. Pana atunci, Doamne-ajuta si binecuvanteaza. Amin.
Ștergeream 45 de ani si sunt si eu singura si e f greu inteleg prin ce trece-ti
RăspundețiȘtergereSinguratatea nu trebuie sa fie o stare permanenta. Incercati sa iesiti din starea de acum. Iesiti in oras, socializati online, reluati relatii mai vechi de prietenie si in primul rand fiti optimista. Curand se va rezolva si problema dumneavoastra
Ștergerelasati ceva id-uri vorbim pe mess , seara cand apar monstrii id cincicinci.cinci am 58 ani sunt femeie, Bucuresti. Multumim pentru blog , e tare bine sa vezi ca cineva se gandeste si la noi.
RăspundețiȘtergereSunt singura de un an ,sincer..simt singuratatea ca pe o boala desi imi doresc din suflet sa am o relatie,doar ca nu pot accepta pe oricine
RăspundețiȘtergereNici nu trebuie sa accepti pe oricine. Singuratatea este trecatoare. Trebuie doar sa ai incredere in Dumnezeu, sa te rogi si sa nu te temi. Treci prin aceasta perioada si invata tot ce poti din ea. Invata sa te regasesti pe tine si cauta-L pe Dumnezeu. Nu abandona speranta si incearca intotdeauna sa fii optimista. Curaj! Doamne ajuta! Amin.
ȘtergereSant singurade 9 ani de cand a decedat sotul,daram trait 25 ani impreuna si ma simteam tot singura.Dar acum sant fara lucru si fara prieteni,fara neamuri si fara vecini sant izolata complect si de oamenii din sat si chear si preotul ma condamna.....,sant foarte singura.Ajutatima!
ȘtergereHaideti sa stam de vorba putin despre problema dumneavoastra. Poate găsim o rezolvare împreună. Imi puteti trimite un email la minutdeliniste11@gmail.com si vorbim mai detaliat.
Ștergereo zi frumoasa va doresc
RăspundețiȘtergere